Fericirea a fost azi cu mine de la prima oră, până la ultimele minute, acestea în care scriu.
Am început ziua cu cartea despre Africa şi am adormit visând prostii.
La facultate, am avut surpriza să descopăr că sforile se leagă bine iar profesorii adevăraţi, se trezesc devreme, suficient de devreme pentru a deschide frumos ziua pentru un student stresat.
Ana a zâmbit şi azi la serviciu, iar Eliza ne-a făcut din nou să izbucnim în hohote de râs. La mulţi ani, d-na Chelariu!
Pe drum, am mâncat un corn cu ciocolată.
Mama vine mâine.
Revederea cu prietenii vechi nu se compară cu nimic.
Lavinia găteşte fasole pentru Ana de acasă iar Ana vorbeşte la telefon din nou, cu toate notiţele la Chimie Organică pe masă.
“Fericirea-i când puiul de om vrea în braţe şi moare de somn…”
mda… si se gandeste sa citeasca .. “Idiotul”
:P:))
asa e, asta e fericirea..cand puiul de om vrea..ma mira faptul ca nici aristotel nici epicur nu s-au gandit la asta niciodata:)..
@andreea| La Ana, toţi sunt idioţi cu diplomă:)))
@paul| Aristotel şi Epicur aveau problemele lor existenţiale:P Tot aştia de la aia mai Veche trebuiau să se gândească. Acuma… a mai rămas doar Vama de trecut:)