Facultatea de a termina

Hotărârea am luat-o când toţi credeau că jurnaliştii români o să fie răpiţi prin străinătate. Intrarea mi-am făcut-o citind o carte în dimineaţa începerii anului universitar, iar ieşirea mi-o voi face obosită probabil, cu un orizont ciudat, care pare să îmi spună că e posibil să fi greşit atât hotărârea, cât şi intrarea.

Distracţia
Facultatea a fost pentru mine locul în care am simţit că trăiesc, deşi mulţi îmi spuneau că mă complic prea mult în încăpăţânarea mea. Am învăţat tot ce am învăţat prin aprofundare, nu prin teme obişnuite. Mă gândeam mereu de ce nu mi se cere mai mult, mai greu, mai modern, mai creativ. Şi când nu mi se cerea, ca să mă distrez, căutam eu noi portiţe.

Chiulul
Aşa am învăţat, spre exemplu, etica afacerilor când am vorbit despre cartelurile economice în eseul pentru Etică şi Deontologie. Tot dintr-un exces de zel, mi s-a părut foarte important ca noi, cei care vom face presă modernă, să ştim HTML, Quark, Excel sau…Word la nivel mai avansat, că tot am făcut un an informatică de genul. Sau, nu o să uit eseul la engleză cu care am motivat cererea pentru bursele Erasmus.

Liniştea
La Erasmus s-a rupt firul. Şi nu se poate lega. De când m-am întors, mi-am dat seama că toate lucrurile considerate prea mult, sunt prea puţin. Încercarea mea de a studia în continuare cu acelaşi spor şi zel ca în Spania, s-a lovit de birocraţia din România (greu să ajungă cine trebuie la cursuri, greu să lucrezi cu echipa când tu vrei prea multe de la viaţă, greu să te obişnuieşti cu ritmul încet, că doar s-a terminat Cuzanetul din anul 2).

Schimbarea
Ultima zi de facultate a însemnat pentru mine un eşec total. Mi-am revăzut colegii, la fel cum erau şi în primul an şi am constatat că suntem la fel de străini. Alina, la fel ca în primul an, mi-a oferit locul ei şi m-a dus din nou mai repede nu acasă, ci la serviciu de data aceasta. Mulţumesc.

Hobby-ul
Pentru viitor, îmi propun intrări mai bune, cu cartele securizate pentru acces uşor la lucruri noi şi interesante. Încă mai sper să găsesc un master interesant. Majoritatea timpului mi-o petrec între oameni inteligenţi, drăguţi, simpatici. Viitorul, din punctul asta de vedere, e cu carte de muncă.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s