Încă o zi

Era odată o zi cu soare

cu pepene galben si zambile albe.

O zi în care băgam mâna în buzunarele lungi și largi

și găseam fericirea zilelor de copil.

 

Erau zile dulci în care ne jucam cu mingea și ne speriam de traumatisme copilărești.

Zile în care ieșeam la poartă doar pentru că ne plăcea cum oamenii îl salutau pe tata.

 

Erau zile în care poveștile aveau sens

și în care învățam să ne facem unii la alții surprize

zile în care învățam versuri și ceream permisiuni de mers la joacă.

 

Și chiar dacă azi poezia nu se mai scrie cu aceași autori

Amintirile rămân.

La fel și învățămintele sau inimile.

Pentru că odată ce l-ai cunoscut

nu ai cum să nu vezi soarele, să nu găsești fericirea sau să nu te bucuri de cel de lângă tine.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s