Olanda, urarea preferată a zilei de azi

“Am vrut sa îţi luăm lalele, dar nu am găsit!”

Aşa s-a scuzat Alina în seara asta şi mi-a oferit un buchet frumos de crizanteme colorate. Dar, albumul primit cadou are totuşi câteva lalele pictate pe un fel de pânză, parcă zicând: “Aici trebuie să pui fotografii despre Olanda”.

Nu ştiu dacă ar trebui să povestesc despre cadourile primite pentru că nu aş vrea să supăr pe nimeni prin descrierea făcută. Însă, aş vrea să mulţumesc tuturor pentru minunatele cuvinte primite, pentru florile care mi-au umplut casa, pentru felicitările care mi-au încântat sufletul, pentru telefoanele care mi-au sunat toată ziua şi pentru cărţile pe care abia aştept să le citesc la lumina ariciului fantastic şi a lumânărilor.

Printre principalele urări ale zilei s-au situat acelea despre Olanda, dragoste, fericire, minunaţii de prin jurul meu. De aceea, mulţumesc tuturor pentru ziua de azi şi pentru clipele frumoase pe care le trăiesc alături de cei care mă iubesc, mă cunosc, mă urăsc.

P.S. Încă mai aştept ajutor pentru tema de la MRU de la colegii de serviciu.

O pieasă pentru ziua de mâine:

Niciodată nu e prea devreme pentru a spune “La mulţi ani, mama!”

La noi în familie, toate cadourile se dau mai devreme. Îmi amintesc cu dor de zilele noastre de naştere. Niciodată nu aveam răbdare să ne dăm cadourile aşa că de rareori chiar am primit daruri de ziua noastră. De obicei, păstram surpriza pentru sora noastră 2-3 zile, dar în momentul în care ne adunam toate, nu mai rezistam şi seara se încheia cu o surpriză pentru una dintre noi.

Însă cel mai greu era cu mama. Pentru că, a păstra un secret până la ziua mamei era unul dintre cele mai grele lucruri pe care le aveam de făcut. Discutam între noi, ne gândeam, făceam planuri. Iar când mai era foarte puţin până la marea zi… nu mai rezistam! Ţinând cont că eram prin liceu sau facultate şi ajungeam acasă doar în weekend, vineri seara era seara sărbătoriţilor.

Azi e vineri seară. Şi îmi amintesc de aceleaşi momente pe care le-am trăit de atâtea ori. Şi aş fi vrut să fiu acasă acum alături de mama şi Sarmiza. Pentru că azi, e o seară specială. Mâine mama mea va face 54 de ani! Şi normal, nu am putut aştepta până mâine aşa că prin deosebite şiretlicuri, am reuşit să îi facem o surpriză în direct prin telefon. Am transformat vinerea cu discuţii în jurul sobei în vinerea discuţiilor lungi  la telefon.

Şi pentru că toate lucrurile bune se întâmplă mai devreme la noi, doresc să fie mama fericită mai devreme decât şi-ar dori ea, să fie sănătoasă mai devreme de nevoie, să fie bucuroasă înainte de a ne bucura pe noi cu tot ce este şi să fie sigură că o iubim mult, fie devreme sau şi mai devreme.

Şi pentru că la noi în familie niciodată nu e prea târziu, aştept urările pentru mama mea!

 

La mulţi ani, draga noastră!