2 în 1. Haita cu liniuţe şi prietenia cu necunoscuţii

2.1.1. Haita

În momentul de faţă sunt în postura următoare datorită alegerilor minunate făcute de când am vrut să dau turma de oi pe haita de câini:

Să zicem că am trecut peste studiul liniuţelor şi am învăţat să scriu într-o anumită haită. Dacă vreau însă să merg mai departe cu legatul cuvintelor, sunt nevoită să mă întoc în timp pentru a demostra haitei că pot face totuşi liniuţele. Accesul în cadrul haitei respective îmi este condiţionat de liniuţele stupide. De aceea, va trebui să merg la cursul de făcut liniuţe pentru ca mai apoi, să continui cu exersarea cuvintelor.

În plus, mi-am dat seama că atunci când înveţi să scrii deja cuvintele şi literele, aplici de fapt legarea liniuţelor într-un anumit fel. Dar pentru că nu se poate altfel, sper ca să trec cu nota 5 evaluarea finală la proba linuţelor, proba care se plăteşte, de altfel, destul de scump în timp pierdut şi bani aruncaţi.

2.12. Prietenia

Telefonul sună a disperare. Răspund.

– Bună, am numărul tău de telefon prin agendă şi nu ştiu de unde şi cum.

– Păi, eu nu am numărul tău. Cine eşti?

-Sunt XZX- Da ai prieten?

– Scuză-mă, chiar nu am timp. Sunt la facultate. (seminarul de liniuţe)

Ajung la serviciu iar pe telefon am următorul mesaj:

Vrei să fii prietena mea? Te pup dulce

P. S. Dacă mă pupă iar cu liniuţe?!

Sfaturi pentru căţeii economi specializaţi în treburi de markat

Comunicatul oficial impune ca niciodată, orice ar fi, să nu aveţi niciunul pete mai colorate ca ceilalţi, blana mai lucioasă sau codiţa mai ridicată. Dacă totuşi, uneori, e nevoie de puţină cercetare a teritoriului, cercetarea se face în linişte şi numai la indicaţiile stăpânului.

Regulamentul de ordine interioară prevede să lătraţi chiar dacă stăpânul nu vă aude, dar lătratul vostru să fie conform standardelor impuse prin n carţi şi z articole. Atenţie însă la respectarea formei şi a conţinutului. Cu cât apare un ham ham în plus sunteţi depunctaţi. Iar toate greşelile astea se adună la lătratul final.

Prevederile nescrise spun că niciodată nu trebuie să lătraţi în alte limbi mai special. Aici există modele în carte şi dacă le urmaţi cu desăvârşire, aveţi toate şansele să fiţi angajaţi pe postul de haimana şef la sfârşitul stagiului de pregătire. Asta doar dacă aveţi suficiente perioade de lătrat succesiv, îmbinate cu hăhăieli standard şi hau hau-uri nepersonale.

Regula de aur a junglei cu aspect academic în care trăiţi este să arătaţi mereu celui mai mare că aţi însuşit informaţiile exact aşa cum v-au fost prezentate. Nu cumva exemplele pe care le daţi să fie din experienţa personală, din ce aţi mai studiat în particular sau aflat din alte haite pe unde v-aţi mai perindat. Totul se face ca la carte şi din carte. Până la urmă, tre să mănânce şi alţii din maculatură, chiar dacă pădurea moare încet fără copaci.

La final, nu uitaţi: creativitatea şi originalitatea sunt interzise! Să nu vă preocupe limba română pentru că nu e esenţial să o vorbiţi. Dacă lătraţi mai simplu, aveţi punctaj mai mare că e criză şi economia de idei e apreciată. Şi pe lângă toate, nu uitaţi să uitaţi a comunica.

Cu lătraturi succesive şi dezamăgiri de păr creţ,

Un căţeluş muncitor

Produsul strategiei şi prima zi la FEAA (pană de creativitate)

Întâlnirea cu colegii de master a fost seacă, neliniştită şi rea. Dulce de rea, necomunicativă, stresantă şi emoţionantă.

Nu am găsit răspunsuri la salut, priviri calde sau interesante. Doar întrebări de genul: “Avem manual?”, “Putem fi în aceaşi grupă? Am făcut cerere de transfer.”

Totuşi cred că alegerea mea e cea potrivită. Am auzit atât de multe lucruri frumoase despre profesorii de la aceast master încât abia aştept să îi cunosc (chair dacă serviciul nu îmi va permite decât o fugă neliniştită între un curs şi un ticket).

Dacă până acum îl citeam, acum l-am cunoscut. Un om deosebit de interesant deocamdată, super (părerea colegului de birou) şi îndrăzneţ de curajos (Citez: “O să fiţi repartizaţi în grupe mici în funcţie de mediile cu care aţi intrat. Veţi fi de la mai multe facultăţi în grupă.”) Mi-e dor de Haza la faza asta:)

Temele de seminar se anunţă interesante.

Colegii par dificil de descoperit, dar e şi asta o provocare.

Sălile sunt mai bune ca la Litere iar zarva de pe holuri e mai mare.

Am luat încă o gură din viaţa de student. Am aşteptat cu emoţie revederea. Şi mâine nu poate fi decât o nouă zi. La Marketing şi Comunicare în Afaceri.

P.S. Am categorie nouă pe blog.