Scrisoare de dor olandez

Draga mea străină,

Îţi scriu cu drag acuma la aproape o lună de la ultima revedere. După cum ai observat ţi-am dus dorul în ultima lună şi te-am respectat aşa cum am ştiut eu mai bine.

Mi-a făcut o deosebită plăcere să îmi amintesc de tine aşa cum nu te-am cunoscut niciodată şi să mă documentez pentru a şti să te cunosc mai bine. Încă mai am multe de învăţat, ţinând cont că încă nu vorbim aceaşi limbă, nu aveam aceleaşi obiceiuri sau sistem de valori simplificate.

Însă, draga mea, îţi mulţumesc pentru că m-ai disciplinat puţin, mi-ai arătat că e frumos să scriu din nou şi e frumoasă scrierea. Mi-ai dat voie să visez deşi poate îmi sunt prea mari visele. Dar m-ai impulsionat să încerc să fac dorinţele mele realitate.

Aştept partea din primăvara mea să îmi aducă aer de tine şi flori de dor.

Cu drag,

Eu, cea de acum 1 lună.

Prânz la Bazar (fără manele de data asta)

Astăzi voi vorbi despre un loc deosebit numit Bazar. E locul din Rotterdam unde se poate asculta muzică de toate felurile (inclusiv manele) şi locul unde se pot satisface mai toate gusturile culinare. Pentru că la Bazar mâncarea e bună, atmosfera e relaxantă iar chelneriţele întreabă mereu: “De unde sunteţi?”. Şi în jur poţi vedea familii venite să ia prânzul sau micul dejun, cupluri la o masă mai rapidă şi deosebită sau turişti în trecere.

Mesele sunt scrijelite şi vopsite în albastru, verde, galben. Şerveţelele sunt şi ele de mai multe culori iar farfuriile au forme care te duc cu gândul fie la modelele turceşti fie la castroanele de lut româneşti tradiţionale. Am încercat salată cu frigărui de pui, shaorma şi pâine cu mai multe chestii (specialitate olandezo-franceză parcă). Porţiile au fost suficiente pentru a ne sătura iar testul gustului a fost trecut cu brio. La salată şi shaorma am fost serviţi cu vreo 3-4 feluri de pâine, de la lipie la pâine neagră şi pâine rotundă abia scoasă din cuptor.

Restaurantul e pe mai multe nivele iar baia e făcută dintr-un mozaic multicolor şi de simţi în tablourile miniaturiştilor turci (că tot ne numim toţi Roşu). Chelnerii sunt simpatici, rapizi şi binevoitori iar lumânările puse în sticle de vin dau impresia de intim şi cald.

Normal, fotografii pentru exemplificare:

Pâine cu... multe!
Un fel de kebab cu aripioare
Frigări şi pâine

Bucătăria olandeză, pentru un weekend cu multe pofte!

Weekendul acesta îl dedic mâncărilor de prin Olanda. Azi voi vorbi mai la general iar mâine voi povesti despre un loc deosebit cu savoare şi influenţe culturale din întreaga lume.

Câteva curiozităţi despre masa olandezilor:

Olandezii nu fac abstracţie de brânză la micul dejun şi sunt renumiţi pentru brânza de Gauda (locul unde şi-a stabilit reşedinţa şi floarea mea olandeză). Cei care nu doresc neapărat să dejuneze pot opta pentru aşa numitul Ontbijtkoek, un chec cu diferite mirodenii, servit cu unt.

Piaţa de brânză din Gauda, din faţa Primăriei

La prânz olandezii mănâncă foarte rar la restaurant iar mâncare gătită luată la serviciu… nu prea există! Preferă să mânânce pâine cu.. ceva, orice care merge uns sau pus între 2 felii. Cam asta mănâncă cei din Olanda în pauza de masă şi se păstrează pentru cel mai plăcut moment al zilei, cina.

Momentul cinei este de obicei între 6 şi 7 seara când olandezii de întorc de la serviciu şi îşi dedică timpul familiei. Magazinele se închis (chair şi unele supermarketuri) pentru a da tuturor posibilitatea să cineze în tihnă. Am avut ocazia să încerc diferite preparate la cină de la cartofi, orez, paste, legume într-un mixt grozav de proaspăt. Însă, cel mai mult m-a impresionat supa lui Daniel fiartă timp de 4 ore pentru a fi servită într-un weekend la început de an.

Momentul ceaiului sau al cafelei este ceea ce precedă de obicei prânzul şi urmează apoi după cină. Mie mi-a plăcut în special cafeaua fără cofeină servită cu biscuiţi şi cu lapte. Olandezii numesc Koffie verkeerd varianta lor de cafea cu lapte (cafea neagră cu lapte în cantităţi egale). Se mai spune că o ceaşcă de cafea sau ceai trebuie servite cu o singură bucată de biscuite.

Koffieverkeerd

Pentru că despre dulciuri am vorbit într-un post anterior, nu voi insita acuma să descri plăcinta cu mere (o adevărata nebunie) sau biluţele cu mere, stafide şi ananas prăjite în ulei… sau vafele cu miere. O nebunie (da eu momentan nu mânânc prea mult dulce deci nu vreau să fac poftă nimănui).

Cam atât pentru seara aceasta. Mâine, mergem la Bazar!