Utrecht – Plimbare prin 20 de secole de istorie (cu bicicleta)

Visul meu legat de biciclete s-a împlinit. Am ajuns în țara bicicletelor! Azi am vizitat Utrecht, un oraș istoric, raiul celor care iubesc liniștea și mersul pe două roți.

Lumea pare prea liniștită, oamenii prea mulțumiți. Mie mi se pare prea ciudat pentru că nimeni nu aleargă, nimeni nu se grăbește. Nu am auzit nici măcar un singur claxon de mașină. Doar o sonerie de bicicletă, câteodată.

Dom Tower. 112 metri înalțime și 465 de pași pentru a ajunge în vârf. Turnul adună în jurul său toată viața istorică a orașului: cele cinci biserici în cruce, clădirile universității, poșta (muzeu și oficiu), bulevardul filmului.

Statuia lui Francois Villon, poet problemă în perioada sa.

Bicicletele și viața liniștită sunt la ele acasă. Canalul vechi traversează orașul și adună în jur bicicletele celor care sunt la serviciu în zonă. Mai pe seară, fiecare își va lua mijlocul de transport și îl va parca în fața casei sau poți vedea prin fereastră bicicleta parcată aproape în sufragerie.

Una dintre puținele mașini de pe strada cafenelelor așteaptă să fie încărcat gunoiul. Fără grabă sau și fără claxoane nervoase. Un singur muncitor a ridicat calm gunoiul. Între timp a mai ajutat o femeie care avea probleme cu bicicleta.

Nu contează ce mașină are un băiat. Oricum, plimbările cu bicicleta sunt cele mai interesante. Mai ales ca poți lua un copil pe scăunelul din fața bicicletei și un altul pe scaunul din spate.

Sexy lady on the end.

Mâini înzestrate şi risc divin

“Ceea ce poate să facă bine un om, tu vei putea să faci foarte bine”.

Acestea au fost cuvintele pe care mama i le adresa copilului negru, crescut fără tată şi cu mari probleme de identitate.

Ben Carson e la ora aceasta unul dintre cei mai renumiţi neurochirurgi din SUA şi deţinătorul a Presidential Metal of Freedom 2008. A publicat până acum patru cărţi şi a fost subiectul unui film intitulat sugestiv: Gifted Hands (Mâini înzestrate). Şi mai presus de toate, îşi mărturiseşte credinţa în Dumnezeu şi consideră că tot ce a realizat până acum i se datorează ajutorului divin.

De ce merită să îi citeşti povestea? Câteva indicii de lectură ar putea fi:

A fost crescut de o mama singură care îl punea pe Ben şi pe fratele său să citească două cărţi pe săptămână şi să îi scrie un rezumat al lecturilor. Mai târziu, au aflat băieţii că mama lor nu ştia să citescă.

S-a transformat din “codaşul clasei” în “geniul clasei” după ce a fost în stare să recunoască o rocă la ora de geografie. Replica profesorului care i-a dat diploma a fost: “Vouă, să vă fie ruşine că aţi lăsat un băiat negru să fie mai deştept ca voi!”

Şi-a controlat temperamentul agresiv şi a înţeles că o pereche de cizme din piele de şarpe şi o pereche de blugi ultimul răcnet nu îi vor aduce succesul.

A fost admis la Yale University şi a opţinut o diplomă în psihologie.

A schimbat psihologia pe neurochirurgie pediatrică şi la 33 de ani devenea directorul Johns Hopkins Hospital din Baltimore.

Operează şi schimbă viaţa copiilor siamezi din întreaga lume. A fost primul care a reuşit o operaţie imposibilă până atunci (1996).

Şi mărturiseşte: Oamenilor le e frică să rişte. Când eşti într-o astfel de situaţie, pune-ţi patru întrebări de bază: care este cel mai bun lucru posibil dacă fac pasul? Care este cel mai bun lucru posibil dacă nu fac pasul acesta? Care este cel mai rău lucru posibil dacă fac acest pas şi care este cel mai rău lucru posibil dacă nu fac pasul acesta? Pentru a răspunde la aceste întrebări, trebuie să ştii în primul rând cine eşti şi care este sistemul tău de valori.

Ben Carson Interviu pentru Hour of Power

Dorul de erasmus, cartofi şi catalană

Printre căutările din ultimul timp, trei merită toată atenţia. Sunt relaţionate cu tot ce se întâmplă în ultimul timp pe aici şi prin viaţa mea. Nu spun că lucrurile nu stau altfel decât le văd eu, dar nu mă pot obişnui deocamdată să îmi fie bine… în altă limbă.

Poze cu cartofi în chiloţi – Nu ştiu ce spera să găsească cel care a căutat aşa ceva pe Internet, dar a ajuns pe pagina mea şi vreau să îi spun că numai cartofii mai lipsesc din poze. În rest, legumele sunt nelipsite de pe masa noastră de erasmuşi: prăjiţi, copţi, fierţi… toate felurile şi pentru toate gusturile. Totuşi, e sesiune şi trebuie să avansăm puţin.

Despre război şi pace rezumat erasmus – Încă nu am citit niciun rezumat special despre viaţa erasmuşilor sau despre  războiul din inima lor când trebuie să plece acasă sau când trebuie să facă faţă la tot felul de provocări… catalane. Oare, cum o arăta pacea? . Şi… în ce limbă îl poţi găsi rezumatul ei? Răspunsul vine imediat.

Catalană, mi-e dor de tine – Mă bucur să ştiu că mai există nostalgici. Eu nu.